Altă zi de naștere

După ce fiul meu mi-a cerut iar tributul

de tată pentru o altă zi de facultate,

după ce mi-am lăsat soția la coafor,

am șofat spre serrviciu: bună ziua

salut, ce faci, bine și alte platitudini.

În timp ce zoream mașina spre casă

fără să știu de ce, deodată tras pe

dreapta pentru viteză. Polițistul

mi-a cerut talonul, asigurarea de

civil cu răspundere și permisul auto.

Privind permisul, polițistul mi-a spus:

Ooo, la mulți ani, să trăiți! Eu i-am

răspuns: Mulțumesc, cât mă costă?

O vârstă, un idol uitat și-o aripă de înger

 

Templul trupului meu se îndoaie spre firul ierbii sub ploi reci, ninsori și arșița verii
în care sufletul meu, idol uitat, suspină și-și linge în liniște toate amintirile și-l străbat
fiorii reci ai iubirilor pierdute.  Deseori la baza fundației lui se ciobesc cărămizile și
se strecoară buruienile greșelilor neluate în seamă la timpul lor și acum tremură din
toate vitraliile Podeaua scârțîie atât de tare, incât prietenii se feresc deja s-o mai calce,
iar sufletul meu, idol uitat, suspină după mângâieri ca după untul întins de mama pe felia albă de pâine. Cârlionții fetei iubite s-au ofilit, zâmbetul ei s-a retras ca o maree
și de ceva timp, avem alergie la ambrozia săruturilor noastre. În somn, am grijă să
tratez cu un vis siropos toate durerile trupului meu, însă, dimineața, viața mă doare.
Și când privesc acum cerul, marea florile și zarea, acestea îmi trezesc tristețea și reumatismul! Din privirile mele tăioase ca sticla au rămas doar lentilele ochelarilor.
și. totuși, încă mă înduioșează tot ce e firav, precum un scâncet de copil, o lacrimă strecurată pe obraz, o buburuză roșie ce se așează pe vârful degetului meu și-n șoaptă
îi spun Celui din preajma mea: Ia-mă în zbor cu aripa ta fină ca puful de păpădie,

(din ciclul "Vărstele omului")

Gust sălciu

Plouă liniștit, e un șfichiuit
peste ureche. Sunt pedepsit
să îndur la colț această lume.
Nu mai am chef de nimic
și de nimeni. Plouă liniștit
în timp ce-mi înghit scuipatul.