Gustul iubirii

E atâta timp, Doamne,
de  când m-ai creat

din apă și lut, încât

am gustul apei stătute.

Recreează-mă, Doamne,

din apă și lut și adaugă

petale proaspete de roze

să am iar gustul iubirii.

Dragoste în al treilea act

 I.

Era toată un zâmbet și împărțea

cu mine atâtea râsete spumoase,

încât m-am făcut tot numai de râs;

Ea m-a șters cu privirea și mi-a spus

că îmi stă alături și a închis ușa.

II.

Rămas singur, îmi scobesc sufletul

cu același deget cu care butonez

telecomanda și trăiesc șapte viețiî

în filme. Între timp, vântul stârnit

din camera de alături, a deschis ușa.

III.

Din părul ei negru s-a lăsat noaptea;

Dragostea avea gust de carne fierbinte

sfârâind topită pe marginea patului.

Somnul ne-a surprins obosiți unul de altul;

Eu încă dormeam, când a scârțâit ușa...