e timpul

e timpul să înveți a lăsa
munca ta istovită sub soare
e timpul să te speli de sudoare
e timpul să înveți a uita
 
e timpul să prinzi iarăși fluturi
și sâ-i îndeși prin buzunare
e tmpul să mirosi iar o floare
e timpul de timp să te scuturi.

Altă firimitură de psalm

Îmbătrânind, noi nu mai înflorim
și devenim în viață-o buruiană
amară, tristă, neluată-n seamă
și neiubiți, nu știm să mai iubim.
 
Doar când Zefirul frunzele răsfiră
chiar dacă, totuși nu mai înflorim
noi știm din nou în viață să iubim
când Cineva alături ne respiră.