Dulce somn

E firesc să mă gândesc la moarte,
în fiecare dimineață pe patul meu
las celule moarte. În fiecare seară
sunt trist că mi-a mai murit o iubire
și dorm în neștire în fiecare noapte
fără dorința de a mă mai trezi.

Gerontică (II)

Cel mai trist e atunci când merg la culcare

caut să-i fac pe plac, îi așez o perna sub cap

și alta între picioare, nu mai știu ce să fac

să-i fie bine, durerea sa mă doare pe mine.

și printre suspine, adorm. Atunci, cănd mă

cuprinde-n brațe de abia respir și scârțâie

patul de sub mine. În fine, când mă trezesc

îmi ridic trupul în picoare îl spăl pe ochi,

la subsori, pe dinți, în urechi și-l iubesc!