Ah, frumusețea paradisului
îmi taie respirația!
Nu prin sfinţi au intrat lacrimile în lume, dar fără ei nu ştiam că plângem din regretul Paradisului. Emil CIORAN
Trăind în lumea asta cu marginile-n vânt,
Am semănat silabe și
am cules cuvânt
Care din vorbă-n vorbă m-a hrănit
Și-n somnul fără vise
am fost ademenit.
Când setea îmi
întinde deșertăciuni pe buze,
Iubirea își revarsă luminile
difuze
Și mă trezesc atunci buimac
în zori
Sorbind cu sete roua de pe flori!