Mezuză

În casa asta se aud atâtea râsete,
atâtea plânsete, atâtea tăceri furibunde,
zgomote de pași,  îmbrățișări.
Sunt copii, sunt orgolii, sunt trăiri.
În casa asta, se pârpălesc în cuptor
iubirea ei și-a mea la foc ușor.
 

O frimitură de psalm - De Paști

 

Când ai pășit pe ape, am crezut
Că ești nălucă, Doamne, așa mi-e firea
Tu m-ai chemat și am pășit pe ape
Și am simțit o clipă nemurirea
Pân-am căzut.
 
De mine, Doamne, Te-ai apropiat
Și m-ai certat că m-am pierdut cu firea
Că n-am credință și m-am tulburat
Că nu pricep ce este nemurirea,
Dar m-ai salvat.
 
Pe tine, Doamne, când Te-au răstignit
Te-ai tulburat și Te-ai pierdut cu firea
Simțind fiorul morții ai strigat
La Dumnezeu de ce te-a părăsit
Și duhul Ți l-ai dat!
 
Din fața crucii Tale am am plecat
M-am tulburat și m-am pierdut cu firea,
Tu, din iubire, jertă ni Te-ai dat
Dar, pentru-a pune-n inimi nemurirea
Ai înviat!