Vremuri tulburi

Calul de foc sângeriu
calcă cerul galopând
șfichiuind cu rafale
de vânt tot ce-i viu,
stelele cad pe pământ
și luna e-nsângerată
toată în copitele sale.
Calul de foc vinețiu
calcă cerul galopând
rulându-l între copite
lăsând un praf cenușiu,
prefăcând în mormânt
tot ce-i viu și eu, lângă
lespede stau aplecat
îndurerat și privind
cu mirare nătângă
caii de foc galopând.

Printre riduri

Mi s-au strecurat săruturile printre buze
și nu s-au mai întors,
mi s-au strecurat visele printre amintiri
și nu s-au mai întors,
mi s-au strecurat anii printre riduri
și nu s-au mai întors.