Elegie (scrisă lângă o felină care se spală)

De ce sunt conștient mereu de mine
Și-ntregul univers îl scormonesc?
De ce cred eu că tot mi se cuvine
Și-n viața asta nu mă împlinesc?
 
Pisica mea se spală liniștită
Privește-n jur atentă, iar se spală,
De parcă pentru asta e sortită, 

Să-și spele viața până iese afară! 
 
Și eu mă spăl în fiecare seară
De praful vieții și mi-e tot mai greu,
Din lume mi-aș dori să ies afară 

Și-n cale să-ntâlnesc pe Dumnezeu!