Întotdeauna am cuvintele la mine
când vorbesc cu prietenii mei,
când vorbesc cu prietenii mei,
fac gesturi largi, teatrale și râd
atât cât îmi permit urechile;
Dar când întâlnesc o femeie
al cărei parfum înmugurește copacii,
nu fac niciun gest și mă bâlbâi
cu urechile pleoștite ca un cățelandru
și când ea mă întreabă dacă am spus ceva
eu îngân ca un sugar neînțelesele cuvinte
cântate de o mamă când își leagănă pruncul.

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu