ulima confesiune a unui gândac

mereu trec de peretele acesta transpirând,

mi-e teamă să nu cad pe spate, mi-ar fi

aproape imposibil să mă ridic, iar pavajul

până la casa mea e imens și plin de pericole,

dincolo de apă, dincolo de noroi, sunt acei

pași uriași ai zeilor care ne strivesc cu

umbra tălpilor lor și acum vă las, trebuie

să trec cât mai repede ... ah!