Am pierdut timpul... trăind

Ieri mi-am pierdut cheia mașinii
m-am înfuriat, dar apoi am zâmbit:
Am pierdut eu copilăria într-o zi
de vară când m-am îndrăgostit.
Am pierdut prima iubire pe o bancă
în  parc. Am pierdut tinerețile mele
în plăceri efemere și, totuși,
am fost fericit.
 
Din clipa în care eu m-am născut
am pierdut veșnicia, dar am găsit
zile-nsorite, nopți pline de iubiri
strecurându-se printre subsuori.
Am pierdut timpul ... trăind.
Azi am pierdut mâna fiului meu
din mâna mea și mă întreb: Oare
când a crescut?!